Vertij și echilibru

Vertijul este senzația falsă că dumneavoastră sau mediul din jur se învârte ori se mișcă.

De obicei indică o problemă în sistemul vestibular al urechii interne sau în căile nervoase care îl leagă de creier.

Echilibrul depinde de un flux constant de informații de la urechea internă, ochi și mușchi.

Când urechea internă trimite semnale greșite, creierul primește mesaje contradictorii, iar rezultatul este amețeala, nesiguranța și uneori greața.

Una dintre cele mai cunoscute cauze este boala Menière, o afecțiune cronică a urechii interne legată de acumularea de lichid în labirint.

Provoacă de obicei episoade recurente de vertij rotator, o senzație de plenitudine în ureche, pierdere fluctuantă a auzului și tinitus.

Crizele pot dura de la câteva minute la mai multe ore și pot apărea imprevizibil.

Nu orice amețeală este vertij. Senzația de cap ușor, leșinul și nesiguranța generală pot avea alte cauze, precum tensiunea scăzută sau reacțiile adverse ale unor medicamente.

Tiparul simptomelor, adică cât durează episoadele și ce le declanșează, ajută medicul să decidă dacă tratamentul pentru urechea internă este potrivit pentru dumneavoastră.

Diclorhidratul de betahistină este substanța activă din Betaserc. Este un analog al histaminei care acționează ca un agonist slab al receptorilor H1 și un antagonist mai puternic al receptorilor H3.

Prin această acțiune dublă se consideră că îmbunătățește fluxul sanguin în vasele mici ale urechii interne, în special în stria vascularis a melcului.

Prin stimularea acestei microcirculații, betahistina poate reduce presiunea lichidului din urechea internă și poate ajuta la restabilirea semnalizării normale a organelor de echilibru.

La persoanele cu boala Menière, acest lucru poate însemna, în timp, crize de vertij mai rare și mai ușoare, alături de o ameliorare a presiunii și a țiuitului din urechi.

Betahistina se ia de obicei sub formă de comprimate, de mai multe ori pe zi, doza exactă fiind stabilită de medic.

Se ia în mod regulat, nu doar în timpul unei crize, deoarece efectul se acumulează treptat.

Nu este un sedativ și în general nu provoacă somnolență, astfel încât majoritatea oamenilor își pot continua rutina obișnuită.

Ca orice medicament cu rețetă, trebuie luat exact conform indicațiilor și reevaluat periodic.

Simptomul principal al acestei categorii este vertijul adevărat: o senzație de rotire sau înclinare care poate apărea brusc și vă poate obliga să vă așezați sau să vă întindeți.

În timpul unei crize pot apărea și greața, transpirația ori dificultatea de a focaliza privirea.

Mulți descriu o senzație de presiune sau plenitudine într-o ureche chiar înainte de începerea episodului.

Alte simptome legate de boala Menière sunt tinitusul, perceput adesea ca un vâjâit jos sau un țiuit, și auzul care fluctuează, mai ales la sunetele joase.

De-a lungul anilor, auzul la urechea afectată poate scădea mai durabil. Între crize, unele persoane se simt complet bine, în timp ce altele rămân nesigure pe picioare.

Anumite semne de alarmă necesită evaluare medicală urgentă la cabinet, nu îngrijire online.

Pierderea bruscă a auzului la o ureche, o durere de cap severă, vederea dublă, vorbirea neclară, slăbiciunea la față sau la membre ori vertijul apărut după o lovitură la cap pot semnala o problemă mai gravă și trebuie verificate de urgență, față în față.

Pe lângă medicație, câțiva pași simpli în stilul de viață pot face vertijul mai ușor de gestionat.

Multe persoane cu boala Menière observă că reducerea sării din alimentație ajută la limitarea retenției de lichide în urechea internă.

Distribuirea uniformă a lichidelor și a sării pe parcursul zilei, în loc de cantități mari deodată, poate reduce de asemenea riscul unei crize.

Cofeina, alcoolul și nicotina pot afecta circulația în urechea internă și merită limitate dacă observați că vă declanșează simptomele.

Somnul suficient, hidratarea bună și gestionarea stresului sunt utile, deoarece oboseala și tensiunea agravează adesea episoadele.

Un jurnal simplu al crizelor și al posibililor factori declanșatori poate dezvălui tipare folositoare.

Când apare o criză, așezați-vă sau întindeți-vă într-un loc liniștit și fixați privirea pe un punct stabil până când senzația de rotire scade.

Evitați condusul și folosirea utilajelor cât timp aveți simptome.

Exercițiile de reabilitare vestibulară, îndrumate de un fizioterapeut, ajută creierul să se adapteze la semnalele greșite de echilibru și îmbunătățesc stabilitatea în timp.