Esomeprazol

Esomeprazol este un inhibitor de pompa de protoni (IPP) utilizat pe scara larga pentru tratamentul afectiunilor cauzate de excesul de acid gastric. Face parte din aceeasi familie farmacologica cu omeprazolul, fiind izomerul S al acestuia, cu o eficacitate usor superioara si o variabilitate interindividuala mai mica a raspunsului terapeutic.

Indicatii terapeutice principale

Esomeprazolul este indicat in: boala de reflux gastroesofagian (BRGE) cu sau fara esofagita eroziva, ulcerul gastric si duodenal (inclusiv cel asociat cu Helicobacter pylori, in combinatie cu antibiotice), sindromul Zollinger-Ellison si profilaxia leziunilor gastroduodenale la pacientii care iau antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pe termen lung.

Cum actioneaza esomeprazolul

Esomeprazolul inhiba ireversibil pompa de protoni (H+/K+-ATPaza) din celulele parietale gastrice, blocand productia de acid clorhidric. Efectul se instaleaza in cateva zile de tratament continuu si se mentine pe toata durata administrarii. Spre deosebire de antiacide (care neutralizeaza acid deja produs), esomeprazolul actioneaza la sursa, reducand drastic secretia acida.

Mod de administrare

Capsulele se iau cu minimum 30-60 de minute inainte de masa principala, de preferinta dimineata. Capsulele nu se mesteca sau strivesc - se inghit intregi. Daca aveti dificultati la inghitire, puteti deschide capsula si dizolva granulele in apa sau suc de mere (nu mestecati granulele).

Durata tratamentului

In BRGE fara esofagita: 4 saptamani. In esofagita eroziva: 4-8 saptamani. In eradicarea H. pylori: 7-14 zile in tripla terapie. In profilaxia la utilizatorii de AINS: pe durata tratamentului cu AINS.

Esomeprazol se administreaza de obicei 20-40 mg o data pe zi, cu cel putin 30 de minute inainte de masa (dimineata). Pentru esofagita prin reflux, doza uzuala este de 40 mg pe zi timp de 4-8 saptamani, urmata de o doza de intretinere de 20 mg pe zi.

In sindromul Zollinger-Ellison, dozele initiale sunt de 40 mg de doua ori pe zi, cu ajustare in functie de secretia acida. Eradicarea Helicobacter pylori necesita 20 mg de doua ori pe zi in combinatie cu antibiotice timp de 7-14 zile.

La pacientii cu insuficienta hepatica severa, nu se depaseste 20 mg pe zi. La pacientii cu insuficienta renala, nu este necesara ajustarea dozei.

Efecte adverse frecvente

Esomeprazolul este in general bine tolerat. Cele mai frecvente efecte adverse includ dureri de cap, greata, diaree, dureri abdominale si flatulenta. Aceste simptome sunt de obicei usoare si tranzitorii.

Efecte adverse la utilizare indelungata

Utilizarea pe termen lung (peste 1 an) a IPP poate fi asociata cu: reducerea absorbtiei de magneziu, calciu si vitamina B12, cresterea riscului de infectii digestive (Clostridioides difficile) si, posibil, cresterea riscului de fracturi osteoporotice. Discutati cu medicul oportunitatea tratamentului indelungat.

Precautii importante

Esomeprazolul poate masca simptomele cancerului gastric. Daca aveti simptome de alarma (pierdere inexplicabila in greutate, disfagie, varsaturi cu sange, anemie) consultati urgent medicul inainte sau in timpul tratamentului.

Interactiuni medicamentoase

Esomeprazolul poate reduce absorbtia unor medicamente care necesita pH acid (ketoconazol, itraconazol, atazanavir, clopidogrel). Informati medicul despre toate medicamentele pe care le luati.

Esomeprazolul este contraindicat la pacientii cu hipersensibilitate la esomeprazol, la alti inhibitori de pompa de protoni (omeprazol, pantoprazol, lansoprazol, rabeprazol) sau la oricare dintre excipientii produsului. Reactiile alergice, inclusiv anafilaxia, au fost raportate si necesita intreruperea definitiva a tratamentului cu orice IPP.

Asocierea esomeprazolului cu nelfinavir (antiretroviral) este contraindicata, deoarece esomeprazolul reduce semnificativ absorbtia nelfinavirului, diminuandu-i eficacitatea antivirala. De asemenea, atilnavir si rilpivirina nu se administreaza concomitent cu esomeprazol (sau orice IPP).

La pacientii cu insuficienta hepatica severa, doza maxima de esomeprazol este de 20 mg pe zi, din cauza metabolizarii hepatice reduse si a riscului de acumulare. Tratamentul pe termen lung cu IPP poate fi asociat cu deficit de magneziu, vitamina B12 si calciu, si cu risc crescut de infectii gastrointestinale (Clostridium difficile, pneumonie de aspiratie). Hipomagneziemia trebuie monitorizata la pacientii aflati pe terapie prelungita.