Afecțiuni gastrice și digestive – tratament prescris de medic

Afecțiunile gastrointestinale superioare și funcționale sunt printre cele mai frecvente motive de consultație medicală.

Conform datelor Societății Române de Gastroenterologie, refluxul gastroesofagian afectează 15–20% din populația adultă, iar sindromul de intestin iritabil 10–15%.

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) apare prin relaxarea inadecvată a sfincterului esofagian inferior care permite refluxul acidului gastric în esofag.

Simptomele tipice sunt pirozisul (arsura retrosternală) și regurgitația acidă, mai ales postprandial și în decubit.

Simptomele atipice includ tusea cronică, laringita de reflux și durerea toracică non-cardiacă.

Complicațiile pe termen lung includ esofagita erozivă, stenoza esofagiană și esofagul Barrett cu risc de adenocarcinom.

Gastrita și ulcerul gastroduodenal sunt frecvent asociate cu infecția cu Helicobacter pylori (prezentă la circa 40% din populația românească) și utilizarea cronică de AINS.

Gastrita poate fi asimptomatică sau poate produce epigastralgii, greață și sațietate precoce.

Sindromul de intestin iritabil (IBS) este o tulburare funcțională gastrointestinală caracterizată prin durere abdominală recurentă asociată cu modificarea tranzitului intestinal.

Se clasifică în subtipuri: cu predominanța constipației (IBS-C), cu predominanța diareei (IBS-D), mixt (IBS-M) și neclasificat. Axele microbiom-intestin-creier joacă un rol central în fiziopatologie.

Dispepsia funcțională produce senzație de plenitudine postprandială, sațietate precoce, durere sau arsură epigastrică în absența unei cauze organice identificabile.

Factori de risc comuni:

• Fumatul irită mucoasa gastrică și reduce tonusul sfincterului esofagian
• Consumul excesiv de alcool, cafea și alimente condimentate
• Stresul cronic agravează simptomele funcționale
• Obezitatea crește presiunea intra-abdominală și riscul de reflux
• Medicamentele precum AINS, Aspirina și corticosteroizii

Tratamentul afecțiunilor gastrointestinale se bazează pe diagnosticul precis și pe alegerea terapiei conform ghidurilor europene de gastroenterologie, adaptate la practica clinică românească.

Inhibitorii de pompă de protoni (IPP) sunt pilonul tratamentului afecțiunilor acid-dependente:

• Omeprazol 20–40 mg pe zi este cel mai prescris IPP
• Pantoprazol 20–40 mg are cele mai puține interacțiuni medicamentoase
• Esomeprazol 20–40 mg are biodisponibilitate superioară
• Administrarea se face cu 30 de minute înainte de masă pentru eficacitate maximă
• BRGE necomplicate: 4–8 săptămâni, apoi tentativă de oprire sau terapie la nevoie
• Esofagita erozivă: 8 săptămâni la doză completă, apoi doză de întreținere

Eradicarea H. pylori urmează protocolul recomandat de Societatea Română de Gastroenterologie:

• Triplă terapie clasică: IPP + Amoxicilină 1000 mg + Claritromicină 500 mg, de două ori pe zi, 14 zile
• Terapie cvadruplă cu Bismut la rezistența la Claritromicină
• Verificarea eradicării prin testul respirator cu uree la minimum 4 săptămâni după tratament

Tratamentul IBS:

• IBS-C: Macrogol (laxativ osmotic), Lubiprostonă, Linaclotidă
• IBS-D: Loperamid la nevoie, Rifaximină (cură de 14 zile), Eluxadolină
• Durerea abdominală: antispastice (Mebeverină, Otilonium), Amitriptilină în doze mici
• Balonarea: Simeticon, probiotice cu dovezi (Bifidobacterium infantis)

Antagoniștii H2 (Famotidina 20–40 mg) sunt o alternativă sau complement la IPP pentru simptomele nocturne de reflux.

Principiì de tratament:

• IPP pe durata minimă necesară la doza minimă eficientă
• Utilizarea IPP pe termen lung necesită evaluarea riscurilor: hipomagnezemia, deficiența de B12, infecții intestinale
• Alginații (Gaviscon) sunt o alternativă sigură în sarcină și în refluxul ușor
• Antiacidele oferă ameliorare rapidă dar temporară

Consultația medicală prin Dr.

Presc evaluează simptomele digestive conform unui protocol structurat care diferențiază afecțiunile funcționale de cele organice și identifică semnalele de alarmă care necesită investigații endoscopice.

Chestionarul medical evaluează:

• Tipul, localizarea și momentul apariției simptomelor digestive
• Relația cu mesele, postura și efortul fizic
• Durata simptomelor și evoluția în timp
• Medicația curentă cu potențial gastrotoxic (AINS, Aspirină)
• Istoricul de infecție cu H. pylori și tratamente anterioare
• Obiceiuri alimentare, consum de alcool și cafea, fumat
• Istoricul familial de cancer digestiv

Indicații pentru consultația online:

• Pirozis intermitent fără semne de alarmă la pacienți sub 50 de ani
• Simptome IBS la pacienți cu diagnostic anterior stabilit
• Reînnoirea IPP la pacienți monitorizați
• Dispepsia funcțională fără semne de alarmă

Semne de alarmă care impun endoscopie și consultație fizică:

• Disfagie (dificultate la înghițire) sau odinofagie
• Scădere ponderală inexplicabilă
• Anemie feriprivă
• Hematemeza sau melena
• Vărsături persistente
• Debutul simptomelor după 50 de ani
• Istoric familial de cancer gastric sau esofagian

Medicul prescriptor evaluează necesitatea tratamentului, alege preparatul și doza adecvate și stabilește durata curei.

La tratamentul IPP pe termen lung, se discută riscurile asociate și necesitatea evaluării periodice.

Prescripția include instrucțiuni de administrare, recomandări dietetice și semnele care necesită reevaluare medicală promptă.

Modificările stilului de viață și intervențiile dietetice sunt complementare esențiale ale tratamentului farmacologic în afecțiunile digestive.

Societatea Română de Gastroenterologie subliniază că la multe afecțiuni funcționale, aceste intervenții pot fi suficiente.

Recomandări pentru BRGE:

• Ridicarea capului patului cu 15–20 cm reduce refluxul nocturn cu 60%
• Evitarea mesei cu 3 ore înainte de culcare
• Reducerea porțiilor la mese și evitarea meselor copioase
• Limitarea alimentelor care relaxează sfincterul esofagian: ciocolată, mentă, alcool, cafea
• Scăderea ponderală reduce presiunea intra-abdominală și ameliorează refluxul
• Renunțarea la fumat îmbunătățește tonusul sfincterului esofagian

Dieta low-FODMAP pentru IBS:

• Eliminarea carbohidraților fermentabili timp de 4–6 săptămâni
• Ameliorare simptomatică la 50–80% din pacienți conform studiilor
• Faza de reintroducere sistematică identifică alimentele-declanșator individuale
• Ghidare de dietetician pentru evitarea deficiențelor nutriționale
• FODMAP includ: lactoza, fructoza în exces, polioli, fructani, galactani

Principii generale de igienă digestivă:

• Mese regulate la ore fixe, mestecate lent timp de minimum 20 de minute
• Hidratare adecvată de 1,5–2 litri pe zi, preferabil între mese
• Fibre alimentare de 25–30 grame pe zi din surse diverse, crescute gradual
• Probioticele cu tulpini specifice au dovezi în IBS: Lactobacillus plantarum, Bifidobacterium infantis
• Exercițiul fizic regulat ameliorează motilitatea gastrointestinală și reduce balonarea

Managementul stresului este deosebit de important în afecțiunile funcționale:

• Axele intestin-creier transmit bidirecțional semnale care influențează motilitatea și sensibilitatea viscerală
• Terapia cognitiv-comportamentală are dovezi puternice în IBS
• Hipnoterapia orientată pe intestin reduce simptomele IBS cu 50–70%
• Yoga și meditația ameliorează simptomele digestive funcționale