Metformin

Ce este Metformin și de ce este considerat medicamentul de prima linie

Metformin (clorhidrat de metformin) este cel mai prescris medicament antidiabetic oral în lume și este considerat medicamentul de prima alegere în tratamentul diabetului zaharat de tip 2, conform tuturor ghidurilor internaționale de practică.

Spre deosebire de sulfonilureice, metformin nu stimulează secreția de insulină și prin urmare nu provoacă hipoglicemie sau creștere în greutate, avantaje majore care îi conferă statutul de medicament de referință.

Mecanismele multiple de acțiune

Metformin acționează prin mai multe mecanisme complementare: reduce producția hepatică de glucoză (gluconeogeneza), îmbunătățește sensibilitatea la insulină la nivelul mușchilor și țesutului adipos, reduce absorbția intestinală a glucozei, și stimulează utilizarea periferică a glucozei.

Efectul net este reducerea glicemiei a jeun și postprandiale, fără risc de hipoglicemie.

Beneficii suplimentare demonstrate

În afara controlului glicemic, metformin a demonstrat beneficii cardiovasculare independente de reducerea glicemiei (studiul UKPDS), și este asociat cu o ușoară reducere a greutății sau menținerea greutății, în contrast cu alte antidiabetice.

Are și potențial de efect antineoplazic (reduce riscul unor tipuri de cancer), deși această indicație nu este aprobată oficial.

Cum se administrează Metformin

Metformin se ia oral, împreună cu mesele sau imediat după, pentru a reduce efectele adverse gastrointestinale (greață, diaree). Comprimatele se înghit întregi cu un pahar de apă.

Tratamentul începe cu doza mică (500 mg o dată sau de două ori pe zi) și se crește gradual la intervale de 1-2 săptămâni, pentru a minimiza efectele adverse gastrointestinale.

Ajustarea dozei și monitorizarea

Doza se crește gradual în funcție de tolerabilitate și răspunsul glicemic.

Funcția renală trebuie monitorizată înainte de inițierea tratamentului și periodic (la 3-6 luni), deoarece metformin este contraindicat în insuficiența renală moderată-severă.

HbA1c (hemoglobina glicată) trebuie monitorizată la fiecare 3-6 luni pentru a evalua controlul glicemic.

Metformin se administrează oral, împreună cu mesele sau imediat după mese, pentru a reduce efectele adverse gastro-intestinale (greață, diaree, disconfort abdominal).

Doza inițială recomandată este de 500 mg o dată sau de două ori pe zi cu prima sau ultimele două mese ale zilei.

Doza se crește progresiv, cu 500 mg pe săptămână sau cu 500 mg la 2 săptămâni, în funcție de tolerabilitatea gastro-intestinală, până la doza de întreținere eficace de 1500 până la 2000 mg pe zi în 2 sau 3 prize.

Doza maximă autorizată este de 3000 mg pe zi în 3 prize, însă beneficiile glicemice suplimentare peste 2000-2500 mg pe zi sunt modeste, în timp ce efectele adverse gastro-intestinale cresc.

Comprimatele cu eliberare prelungită (Metformin XR sau Glucophage XR) se administrează o dată pe zi cu cina și pot îmbunătăți tolerabilitatea gastro-intestinală comparativ cu forma convențională.

La pacienții cu intervenții chirurgicale cu anestezie generală, metforminul trebuie întrerupt cu 48 de ore înainte și reluat după verificarea funcției renale postoperatorii, din cauza riscului de acidoză lactică în context de hipoperfuzie.

Agenții de contrast iodați intravenoosi implică aceleași precauții: metforminul se întrerupe înainte de administrarea contrastului și se reia la 48 de ore după, după verificarea creatininei.

La vârstnici, monitorizarea regulată a eGFR este obligatorie.

Efecte adverse frecvente

Efectele adverse gastrointestinale sunt cele mai frecvente: greață, vărsături, diaree, dureri abdominale, gust metalic.

Aceste efecte sunt mai intense la inițierea tratamentului și la creșterea dozelor, ameliorându-se de obicei după primele săptămâni.

Administrarea cu mesele și titrarea lentă a dozei reduc semnificativ aceste efecte.

Efecte adverse grave

Acidoza lactică este cel mai grav efect advers al metformin, dar extrem de rar la dozele terapeutice și în absența factorilor de risc (insuficiență renală, hepatică, cardiacă severă, abuz de alcool).

Simptomele includ crampe musculare, slăbiciune, dificultăți de respirație și dureri abdominale. Deficiența de vitamina B12 poate apărea la utilizarea îndelungată și necesită monitorizare.

Întrerupeți temporar Metformin cu 48 de ore înainte de investigații cu substanța de contrast iodată (CT cu contrast, angiografie) și reluați numai după verificarea funcției renale.

Evitați alcoolul în exces. Nu administrați în perioadele de deshidratare severă, infecții grave, intervenții chirurgicale majore sau insuficiență renală acută.

Monitorizați vitamina B12 anual la utilizare îndelungată.

Metforminul este contraindicat la pacienții cu insuficiența renală moderată-severă până la severă (eGFR sub 30 ml/min/1.

73m2), deoarece acumularea medicamentului crește riscul de acidoză lactică, o complicație rară dar cu mortalitate ridicată. Utilizarea necesită precauție și monitorizare la eGFR 30-60 ml/min/1.73m2.

Insuficiența hepatică reprezintă o contraindicație, deoarece funcția hepatică este esențială pentru clearance-ul lactatului; în caz de disfuncție hepatică, riscul de acidoză lactică crește.

Acidoza lactică în antecedente, indiferent de cauză, este o contraindicație.

Deshidratarea severă sau strile cu risc de deshidratare (diaree, vărsături, căldură excesivă) necesită întreruperea temporară a metforminului.

Investigațiile cu substanța de contrast iodată necesită întreruperea metforminului înainte de procedură (la risc înalt) și reluarea numai după 48 de ore și verificarea funcției renale.

Intervențiile chirurgicale majore necesită, de asemenea, întreruperea temporară. Consumul cronic excesiv de alcool este o contraindicație relativă din cauza riscului de acidoză lactică.